GHEORGHE SCHWARTZ ‒ Șarpele Uroborus din Onkolo
Parcă a fost mai simplu cu „robotul umblător” între mine și paznic, decât cu Roșcovanul plasat între noi. Roșcovanul se bagă în vorbă exact când nu trebuie. Așa că, măcar pentru câteva ore sau câteva zile sau luni (marșul, fiind…
BOGDAN PASCAL
S-a născut pe data de 12 mai 1977, la Tulcea. După absolvirea Facultății de Filosofie, specializarea Filosofie, în cadrul Universității „Al. I. Cuza”, Iași, revine pe meleagurile natale, unde profesează ca ziarist, apoi manager al Centrului Județean pentru Conservarea și…
ANA ARDELEANU
AMELIA STĂNESCU
REMUS-VALERIU GIORGIONI
LUCIA NEGOIȚĂ
GHEORGHE FILIP ‒ „Românul s-a născut poet”?
Când auzi asta te cutremuri. Adică românul are har și știm că harul vine de la Dumnezeu. Asta înseamnă că in illo tempore românul stătea de vorbă cu Dumnezeu. Dar, nu pe nu știu care munte, unde apărea un stâlp…
ANGELO MITCHIEVICI ‒ De ce un festival de poezie la Constanța?
Dintre toate genurile literare, poezia este și cel mai volatil, mai înclinat spre abstracție, spre concizie, chiar și în formulele sale dilatate. Aparent acest fapt îi conferă un avantaj în fața romanului, de pildă. Un poem este epuizat rapid la…
NICOLAE ROTUND ‒ Respirări marine. Marea lui Tudor Arghezi
Respirări marine* Ca şi Pământul, Marea simbolizează începutul și sfârşitul vieţii, este imagi- nea arhetipală a acestora, încleştarea dintre cele două elemente primordiale rămâne mereu sub semnul mefienţei. Pământului, simbolul conştientului, i se opune Marea, căci ea precede ordinea cosmică.…
Un an de la despărțirea de Nicolae Rotund (1940 – 2022)
Critic literar, eseist, profesor universitar. S-a născut la Constanţa la 30.08.1940. A absolvit Liceul „Mihai Viteazu”, Alba lulia (1959); Facultatea de Limbă şi Literatură Română, Universitatea Bucureşti (1964). Doctor în Filologie al Universităţii „Ovidius” Constanţa (1995). Profesor în învăţământul preuniversitar…
DIANA DOBRIȚA-BÎLEA ‒ Marea carte a uitării (Gabriel Chifu)
Romanul Marea carte a uitării (Ed. Cartea Românească, 2022), scris de Gabriel Chifu, este o frescă a societății românești din perioada 5 noiembrie 1961 și până în 2004, veridică și prin grija romancierului de a data și de a consacra…
TITI DAMIAN ‒ Trivialul (Radu Voinescu)
„Istoria literaturii și a artelor a fost permanent însoțită de reflexul lumii de jos sau de exprimarea josului lumii” este propoziția chintesență a excelentului studiu, unic în estetica românească contemporană, semnat de prestigiosul critic și teoretician literar, Radu Voinescu, Trivialul…
ANASTASIA DUMITRU ‒ Dobrogea noetică. Repere spirituale și (inter)culturale. Argument
Înainte de a începe demersul noetic despre Dobrogea, mărturisesc că m-am născut în Basarabia, în aceeaşi localitate cu Alecu Russo, ideolog al generației de la 1848, poet, prozator, eseist, memorialist și critic literar român, autorul operelor Piatra Teiului, Cântarea României…
AURELIA LĂPUȘAN ‒ ACASĂ, la mine, în Dobrogea
Dobrogea mi s-a lipit de tălpile picioarelor încă de la naștere. Învățam să merg când mama tăvălucea chirpicii pentru casa noastră din Coiciu, unica avere a familiei. Venise din Tortomanu aducând cu ea miros de gutuie și busuioc și toată…
EUGEN URICARU ‒ Dobrogea, parte integrantă a României
Acum 145 de ani, Armata Română trecea Dunărea pe la Brăila. Nu intra într-o țară străină și nici pe un drum necunoscut. Trecea Dunărea pentru a repune pe harta Țării, un Stat, în sfârșit, independent, o provincie care în ciuda…
Reviste și cărți primite la redacție
1. Reviste Actualitatea literară (Lugoj) Agora (Constanţa) Albanica (Craiova) Apostrof (Cluj-Napoca) Arca (Arad) Argeş (Piteşti) Ateneu (Bacău) Atitudini (Ploiești) Bucovina literară (Suceava) Bucureştiul literar şi artistic (Bucureşti) Cafeneaua literară (Piteşti) Caligraf (Alexandria) Convorbiri literare (Iaşi) Dunărea de Jos (Galaţi) Expres…
ION TIȚA CĂLIN ‒ Lucian-Iorgu Dumitrescu sau regăsirea Ostrovului
Lucian-Iorgu Dumitrescu a fost omul dăruit de Dumnezeu să-și facă prieteni buni și trainici. Mie, de la prima vedere mi-a stârnit respectul, de la a doua, am ajuns să-l admir, iar de la a treia, să-l iubesc. Destinul și pasiunea…
NISTOR BARDU ‒ La aromânii din zona orașului Permet din Albania
După cum se știe, începând cu anul 2014, „Societatea de Cultură Macedo- Română” împreună cu „Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu” au luat inițiativa de a afla care e situația aromânilor din afara țării noastre. Este știut că o…
CONSTANTIN CHERAMIDOGLU ‒ „Prietenii” lui Ovidiu la Constanța
Nu trecuseră decât câţiva ani de la instalarea statuii lui Ovidiu în piaţa ce avea să-i poarte numele şi în presa centrală apăreau şi critici ale unor nemulţumiţi din Constanţa. Astfel, cel ce semna corespondenţa pentru ziarul „Adevărul” cu pseudonimul…
ANGELA ANCA DOBRE ‒ Dobrogea după 1878. Viața social-politică, economică și culturală
Străvechi pământ românesc, Dobrogea are o istorie milenară marcată de evenimente și de oameni care i-au conferit elementele de unicitate și specifi- citate bine definite, identificabile și astăzi în viața politică, socială și culturală. Războiul de Independenţă a României, desfăşurat…