NUREDIN IBRAM ‒ Arte plastice și artiști. Incursiune în spațiul dobrogean

Lucrare îndrăzneață, utilă și necesară, proiectul editorial Arte plastice și artiști. Incursiune în spațiul dobrogean, realizată cu har și simț estetic, pune în valoare segmentul dobrogean al artei plastice românești. Lucrarea face o scurtă trecere în revistă a etapelor întâlnirii artiștilor cu Dobrogea, este un instrument de educație estetică, plastică, a marelui public și materializează, prin periplul artistic selectiv efortul și creația unor artiști cu drag de Dobrogea și dobrogeni. Lucrarea este totodată un album de artă vizuală, un vector de cunoaștere, de cultură și conștiință artistică.

Dobrogea, țară de variațiuni și contraste naturale și umane, tărâm de le- gendă, de mituri, de basme și povești, eternă și fascinantă, Dobrogea mereu miraculoasă și misterioasă a atras pictorii nu doar prin unicitatea peisajului său, cu Marea Neagră, cu Dunărea și Delta, cu lacuri, cu munți și câmpii, cu apă, nisip, soare și vânt, ci și prin oamenii săi în luptă cu vicisitudinile naturii și cu greutățile existențiale ale vieții. Inspirația și motivul artistului, în esență, este omul și sufletul lui, sunt trăirile, gândurile și aspirațiile lui. Artiștii cuprinși în volum confirmă spusa lui Michelangelo că arta este revelație, binecuvântare și sfințire a vieții omenești.

Lecturile în linii și culoare, în formă, compoziție, plan, perspectivă, a Dobro- gei multietnice, multicultural lingvistice și multireligioase probează maturizarea și maturitatea resorturilor de identitate și expresivitate a artiștilor, dincolo de orice presupuse „contaminări” politice interesate. Artiștii – prezenți în volum, purtători rafinați de spiritualitate, au definit prin creația lor specificul, nevoile, voința estetică, dar și o anume evoluție a mentalităților, permeabilitatea la nou a societății dobrogene, inserția ei în evoluția culturii și a civilizației românești. Preponderența substratului emotiv și al fanteziei creatoare în artă nu eludează valențele socio-gnoseologice, de simțire și adevăr ale artei, ale întâlnirii „de taină” a artiștilor cu Dobrogea.

Volumul ne dă și câteva repere cu privire la învățământul artistic ca învățământ vocațional-practic, la școală și educația estetică din această parte de țară, vitregită mult timp de lipsa unor reviste și instituții culturale, inclusiv muzee de artă. Școala populară de arte și meserii din Constanța (1930), din Tulcea (1978), Școala de muzică și arte plastice din Constanța (1956) devenită Liceu (1966) și apoi Colegiul Național de Arte „Regina Maria” din Constanța și Liceul de Arte „George Georgescu” din Tulcea (1991) au fost pepiniere de dezvoltare ale talentului nativ al elevilor și tinerilor viitori artiști care, prin studii aprofundate și creație inventivă, au devenit personalități distincte ale artei românești. Apariția în cadrul Facultății de Arte din Constanța a specializării de Pedagogia Artelor Plastice și Decorative (1999), aprofundate prin Masterul de Educație Vizuală prin Studiul Peisajului și Figurii (2011-2012) a creat temelia profesionistă, academic-universitară a unor profesori de educație estetică, critici și istorici de artă, scenografi, decoratori, artiști – creatori de frumos din toate genurile de artă plastică, vizuală.

În această Carte-Album vom găsi creațiile a peste 30 de foști studenți cu licență și a peste 20 de absolvenți de master, care au confirmat ca și artiști creatori de frumos: ceramiști, pictori, graficieni, gravori, desenatori, caricaturiști, costumieri, conservatori de artă, artiști vizuali și/sau profesori la liceele dobrogene.

Monografia, da această carte este o monografie, pune în valoare talen- tul, harul plastic-vizual al unor artiști care sunt, au devenit sau vor deveni pietre de bornă ale generației lor și face un pas, necesar și lăudabil, pentru cunoașterea lor, pentru un dialog atractiv, constructiv cu creațiile lor și publicul receptor de artă.

Observ, cu emoție și bucurie, că eternele teme ale Dobrogei: apa, profesiile, marea, nisipul, soarele, florile, frumusețile naturii, anotimpurile, meșteșugurile, viața religioasă, obiceiurile și tradițiile dobrogenilor își găsesc locul alături de compoziții elaborate savant în ton cu mișcarea și tematica plastică figurativă și non-figurativă contemporană.

Pentru creațiile lor prezente în expoziții personale și de grup, în colecții muzeale naționale și internaționale, artiștii de „sorginte” dobrogeană au fost și sunt prezenți în publicații de prestigiu, au primit premii, distincții, decorații ca expresie a aprecierii lor de către personalități și instituții ale vieții sociale și culturale. Conferințele, prelegerile, work-shopurile la universități și acade- mii de artă, afilierile profesionale și acceptările lor ca membri ai UAPR sunt firești, sunt „la modă”.

În context, aș evidenția pe dr. Florica Cruceru (Postolache) și dr. Doina Păuleanu, istorici și critici de artă, cu expertiză în arta dobrogeană și arta românească modernă și contemporană, ctitori de instituții muzeale dobroge- ne, autori de carte de specialitate, directori ai Muzeului de Artă Constanța, cu „o viață închinată artei”; pe pictorii-profesori Traian Oancea și Adrian Pal, nume de rezonanță pentru învățământul vocațional-plastic din Tulcea, care au pregătit și șlefuit, de decenii, elevi ai Liceului de Artă „George Georgescu”, „sufletul” unor tabere de creație și cu lucrări în colecții din țară și străinătate; pe profesorii universitari constănțeni Daniela Țurcanu Caruțiu și Florin Stoiciu, cu carieră îndelungată în învățământul academic de pe aceste meleaguri, oa- meni de cultură, membri ai unor asociații naționale și internaționale de profil, cu înalte premii și distincții; pe caricaturistul și graficianul Leonte Năstase, în plină efervescență creatoare, în ciuda timpului care se scurge implacabil și pentru domnia sa, cu lucrări în colecții particulare și în muzee; pe Luisa Cala (Luisiana Calaidjoglu), artist vizual, pictor, care a valorificat studiile libere cu maeștrii Sabin Bălașa și Rafael Fuentes, un adevărat stâlp al activităților „Fundației Callatis” și „Clubului de Artă Solteris” din Mangalia, cu lucrări apreciate în colecții de stat și particulare din Spania, Franța, Bulgaria, Gre- cia, Turcia, Olanda etc.; pe mai tânărul artist vizual, ceramist și universitar Florentin Marian Sârbu – coautor al acestui volum-antologie; pe renumiții ceramiști Gheorghe Fărcășiu și Eusebio Spânu, cu creații de virtuozitate tehnică și învăluite de lirism, cu rafinament coloristic și compozițional, mereu modern; pe pictorul bisericesc al unor lăcașuri de cult din Hârșova și profesor la instituții de învățământ ale locului – Petre Denisu Roșca; pe artistul vizual, scriitor, jurnalist de televiziune și producător independent de film Iulia Pană, cu un proiect materializat „Fonopictopoezia”, mult apreciat; pe artistul vizual Filiz Velula, realizator de coperte, grafică și ilustrații de cărți, autor al siglelor facultăților Universității „Ovidius”, cu lucrări compozite expuse la Palatul Par- lamentului, Biblioteca Națională a României, Palatul Națiunilor Unite – ONU, Geneva, la Muzeul de Artă Constanța. Și lista poate continua…

El și ceilalți artiști, prezentați în album, evidențiază adevărul de necontestat că adâncirea eului personal și interogația sinelui reprezintă calea regală a autenticității personale, creative.

Pictura, creațiile lor vizuale exprimă bucurie, libertate, eliberare, trăire, asumare, acorduri cromatice ale spiritului lor descătușat, în final împlinit.

Unii artiști – aș spune – au tenacitate, continuitate, reprezentativitate, alții nu, sunt doar „prizonierii motivului”, al clipei, poate. Și mai spun că, dacă ești bun pentru publicul receptor de artă, dacă ești bun pentru alții, ești bun; dacă nu, nu. În fine, voi remarca faptul că artiștii din prezentul volum au, cu toții și fiecare în parte, acea „neliniște”, pasiune și simț artistic, acel har indispensabil pentru „homo aesteticus”.

Albumul, proiect editorial, realizare a familiei de artiști, iubitori de frumos și intelectuali Macarov – Alexandrina, Alexandra Lavinia – și a artistului vizual Florentin Marian Sârbu este o lucrare de referință, de mare frumusețe idea- tică-artistică, el compune, re-compune și restituie viziunile artiștilor vizuali ce au dorit să fie prezenți în volum „Volum-bornă” a timpului artistic pentru ei și pentru mișcarea plastică dobrogeană.

Parafrazându-l pe inegalabilul Nichita Stănescu, aș zice, pentru artiștii prezenți aici și pentru realizatorii acestui volum de artă: „ce bine că sunt, ce mirare că există”.

Albumul – mărturie și impuls spre creativitate, expresivitate, originalitate al artiștilor dobrogeni – a conturat o identitate cultural-estetică a celor peste 70 de artiști prezenți în volum și va rămâne o piatră de hotar pentru ei și pentru noile generații de artiști plastici, de artiști vizuali.