ANGELO MITCHIEVICI- Primul festival de poezie la Constanța

Art.poetica@ovidius, este primul festival național de poezie organizat de către Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” și primul de acest fel organizat în Constanța după Revoluție, un proiect realizat cu sprijinul Consiliului Județean și prin colaborare cu Universitatea Ovidius din Constanța și Inspectoratul Județean și, evident, Filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România. Este firesc ca un astfel de festival să aibă loc în Constanța construită pe ruinele vechiului Tomis, oraș care l-a găzduit pe cel mai important poet al latinității, Ovidius Publius Naso. La festival au partici- pat poeți de la aproape toate filialele din țară ale Uniunii Scriitorilor din România, poeții Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor, dar și câțiva poeți invitați din afara Uniunii Scriitorilor. Festivalul a avut și o temă, vinul, temă pe care poeții participanți au trebuit să o prindă într-unul dintre poemele lor, toate aceste poeme urmând să fie antologate într-o antologie a vinu- lui. Festivalul a fost prefațat de conferința pe tema vinului și a literaturii susținută de conferențiarul universitar, Răzvan Voncu, de la Universitatea din București, conferință cu titlul „Poeții vinului în istoria literaturii române”, totodată autorul unei rafinate cărți despre vin și literatură: „O istorie literară a vinului în România”. Au participat la acest festival din partea filialelor din țară a Uniunii Scriitorilor poeții Magda Mirea, Florina Zaharia, George V. Precup, Lazăr Popescu, Gheorge Vidican, Marian Oprea, Adriana Weimer, Hanna Bota, Gabriel Bota, Caliopia Tocala, Angela Baciu, Marcel Miron, Liviu Mățăoanu, Horia Gârbea, Varujan Vosganian, Nicolae Prelipceanu, Andrei Novac, Liviu Ioan Stoiciu, Gina Zaharia. Din partea Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor au citit poezie Gabriel Chifu, Sorin Roșca, Mihaela Me– ravei, Teoharie Nicolae, Gheorghe Dobre, Iulian Talianu, Daniela Varvara, Günner Akmola, Ottilia Ardeleanu, Iulia Pană, Emin Emel, Mircea Lungu, Anastasia Dumitru la care s-au alăturat doi invitați speciali, Iulia Mihalcea și Eduard Rosentzveig.

Festivalul a celebrat poezia și pe poetul latin exilat la Tomis, autorul a cărui inspirație a născut „Tristele și ponticele”, figură emblematică pentru orașul Constanța adunând voci poetice distincte într-o adevărată simfonie lirică. Aceste voci s-au auzit atât în Aula Universității Ovidius din Constanța, cât și în Aula Bibliotecii județene „Ioan N. Roman” pe parcursul a două zile, 7 și 8 octombrie. Un moment special l-a constituit un recital dedicat în exclusivitate vinului, într-un context potatoric deosebit, cel oferit de crama Viișoara. Atât poezia, cât și vinul sunt legate de bucuria vieții, de resursele de vitalitate și creativitate, de un bun gust cu o invitație de a savura fiecare clipă, de a înnobila o existență prin această formă rafinată de stilizare care este poezia.

Festivalul a reprezentat și ocazia de a cunoaște o parte a poeziei care se scrie acum, a poeților români contemporani, dar și a poeților Filialei Dobro- gea a Uniunii Scriitorilor, ocazie pentru liceeni și studenți de a-i vedea, de a-i descoperi, de a le citi cărțile pe viitor. Festivalul suplinește o lacună majoră și anume absența acestor poeți din cuprinsul unor cursuri universitare, a unor manuale, a unui circuit profitabil al cărții în licee și în universități. Intenția organizatorilor este să transforme festivalul într-un important instrument de educație non-formal, de aducere în conștiința publică a scriitorilor actuali, a literaturii care se scrie astăzi, a culturii naționale. Totodată publicul a putut reține poezia ca pe un fenomen viu, ca expresie a unei individualități, ca su- net distinct, altceva decât un text tipărit. Am privilegiat această poezie care (se) trăiește în mijlocul comunității față de cea care se citește în spațiul privit. Ca și teatrul, poezia trebuie să-și dezvolte o dimensiune socială, să creeze un climat de sociabilitate așa cum o face în mod natural muzica, să iasă pe scenă, acolo unde textul este pus în valoare prin încredințarea sa unei voci, a unui actor-interpret. Puterea poeziei ca gest o poate scoate în evidență doar un recital de poezie.

Nu în ultimul rând, acest festival de poezie pe care-l doresc să devină o marcă culturală înregistrată a orașului este menit să încurajeze lectura și creația literară. El a oferit și posibilitatea de a vedea ce poezie se scrie astăzi, ce noi forme de expresie îmbracă limba română, ce sensbilitate propune atenției, cu alte cuvinte și un acces la ființa profundă a limbajului, la propria noastră identitate culturală.

Nu în ultimul rând, acest festival deschide orașul Constanța către lume, și invers, invită lumea să intre pe porțile orașului, o găzduiește, o tranfigurează, îi conferă un sens care este cel al poeziei și cel al comunității deopotrivă.