Concursul „Panait Cerna”, ediția a XLIX- a, septembrie-noiembrie 2023 MARINA-ANDREEA DINCEA ‒ Poeme. Premiul „Panait Cerna” Lansare de carte: Apartenența românească a Dobrogei în viziunea prof.dr. Sorin Mureșeanu. Prezentare de BOGDAN PASCAL
Concursul Național de Poezie, „Panait Cerna”,
ediția a XLIX-a, septembrie-noiembrie 2023
Cea de-a XLIX-a ediție a Concursului Național de Poezie „Panait Cerna” s-a derulat în perioada septembrie-noiembrie 2023, data de 20 noiembrie fiind desemnată, prin regulament, drept termenul la care se fac publice rezultatele jurizării, după ce, timp de mai bine de o lună și jumătate, pasionații de poezie au avut posibilitatea de a-și înscrie lucrările în concurs, prin intermediul poștei electronice.
Juriul concursului a fost alcătuit din scriitorul Ovidiu Dunăreanu, redactor șef al Revistei Literare „Ex Ponto”, Constanța, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea, în calitate de președinte, alături de care s-au aflat criticul literar și scriitoarea Diana Dobrița-Bîlea, de asemenea membră a Uniunii Scriitorilor din România, precum și poeta Elena Bălășanu, doctor în filologie.
La această ediție au participat 171 de creatori de poezie din majoritatea județelor țării, dar și de peste hotare (Republica Moldova), în concurs fiind admiși participanții care au împlinit vârsta minimă de 16 ani și care nu au deja publicate volume proprii de versuri.
Premiul „Panait Cerna”, în valoare de 1200 de lei, a fost oferit doamnei Marina-Andreea Dincea, din Drobeta Turnu Severin, Mehedinți, absolventă a studiilor de masterat în cadrul Facultății de Filologie a Universității Craiova, specializarea Studii de limbă și literatură română. Ea a debutat literar relativ recent, cu primele texte publicate în Revista Ramuri, nr. 12/2022, fiind, de asemenea, prezentă cu grupaje de texte lirice în antologia ediției a VI-a a Con- cursului Național de Poezie „Radu Cârneci”, „Și totuși, poezia…”, precum și în antologia ediției a IV-a a Concursului Național de Creație Literară „Voi sunteți lumina lumii!”. Prezența ei o regăsim, cu poeme, și în Caietele revistei Sud, nr. 7/2023, dar și în paginile revistei Arena literară, nr.31/2023. Preferând un vers alb cu o rafinată coloratură stilistică, care îmbină deopotrivă forța de abstractizare și profunzimea afectivă, Dincea Marina-Andreea are în palmares și alte distincții importante obținute în urma participării la diferite concursuri de literatură din țară: amintim concursurile naționale de poezie TRADEM (Premiul III), „Leoaică tânără, iubirea” (Premiul III), „Voi sunteți lumina lumii!” (Premiul I) și altele.
Premiul „Ars Poetica”, în valoare de 800 de lei, a fost oferit doamnei Miruna Romanciuc, din București, ea este absolventă a Facultății de Medicină din cadrul Universității „Carol Davilla”, în prezent fiind medic rezident.
Fără îndoială o voce în emergență a poeziei românești contemporane, o re- găsim cu poeme în reviste online și în format fizic, printre care: O mie de semne, Noise poetry, Echinox, Euphorion, Steaua, Vatra și Literomania, dar și în cadrul antologiei Generația O Mie de Semne, coordonată de Gelu Diaconu (CDPL, 2022). O prezență activă în cadrul evenimentelor literare ea a susținut nume- roase lecturi publice înaintea unui public divers: Saloanele Literare Familia, Alba Iulia Stand-up Poetry, Ecosistem, podcastul Poets of the East, Festivalul de Literatură Transdanubiană, Strada Fără Nume. Miruna Romanciuc a participat, anul acesta, și la Zilele Poeziei în Cărturești Verona, iar câteva poeme i-au fost traduse în spaniolă în revistele Kametsa (Peru) și Noche Laberinto (Columbia).
Premiul „Euterpe”, în valoare de 800 de lei a fost oferit domnului Răzvan Fugaciu, din Mihalț, Alba, el este absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „1 Decembrie 1918”, Alba-Iulia. Poezia sa, în vers alb, propune cititorului o atmosferă metaforizată și metaforizantă ale cărei tensiuni grave, parțial îmblânzite stilistic, își iau drept sursă adesea universul metafizicii creștine, drept esențialitate a umanului. El s-a făcut remarcat în cadrul Concur- sului Național de Poezie „Ion Chichere”, ediția a VIII-a (Premiul II), de asemenea la Gala Premiilor Bibliotecii Județene „Lucian Blaga’’ Alba, ediția a IV-a, 2022 și este prezent și în reviste precum Reșița Literară, nr. 3/2023, Vâlcea Literară, nr. 1(3)/2022, Monitorul de Poezie, nr. 43/2022, P(RO)EZIA, nr. 10/ Septembrie, 2021; nr. 17/August, 2022, a fost publicat pe platforma literară O mie de semne, dar și în antologia Verbum, vol. 3, 2021/vol. 4, 2022, fiind unul dintre autorii tineri, care au îmbrățișat de curând chemarea scriiturii.
Unul din cele două Premii Speciale ale Juriului – ambele cu valoare egală, de 600 de lei ‒ a fost acordat poeziei scrise de Vasi Prode, din Sibiu, în prezent student în cadrul Facultății de Filosofie și Istorie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj. Participant la o serie de evenimente literare precum Junimea XXI, „Lecturi în atelier”, din cadrul proiectelor de poezie a Muzeului Național de Literatură din Iași, ediția a XII-a, la Institutul Blecher, ediția 266, la Poets in Transylvania, ediția a IX-a, la Festivalul de arte performative ECOSISTEM, ediția I, la Atelierul de Poezie din cadrul festivalului Super, din București, în 2020 și la Noaptea albă a poeziei din cadrul FILIT 2023, tânărul autor a publicat poezie pe site-urile, platfor- mele și revistele literare O mie de semne, Noise poetry, Euphorion, Poeticstand, Șangri-la, Observator cultural, Poesis International și Tomis. S-a remarcat și prin faptul că a câștigat premiul revistei Observator cultural la Concursul național de poezie „Același cer ce nu e – Constantin Virgil Bănescu”, ediția a XIII-a, 2022.
Cel de-al doilea Premiu Special al Juriului a fost obținut de domnișoara Amalia Hanna Sonnhild Mayer, din Suceava; ea s-a făcut remarcată și în ca- drul Concursului „Rezonanțe Udeștene” (Premiul II), în cadrul Festivalului „Gellu Naum” (Mențiune), cu apariții în Insert cultural, dar și în paginile revistei L.ink.
Premiul „Aegyssus”, în valoare de 600 de lei, a fost oferit tulcencei Andreea Casian, din Babadag, elevă în clasa a XI-a în cadrul Liceului Teoretic „Grigore Moisil”.
Nu în ultimul rând, mențiunile concursului au fost oferite domnișoarelor Oana Valentina Lepădatu (Mențiune I, în valoare de 500 de lei), din Serdanu, Dâmbovița, ea este elevă a Liceului Teoretic „Iancu C. Vissarion” și Andreea Duduman (Mențiune II, în valoare de 400 de lei), din Suceava, ea este elevă a Colegiului Național „Petru Rareș”, un talent care promite, poezia Andreei Duduman făcându-se remarcată în cadrul unor concursuri literare, dintre care, amintind doar pe cele desfășurate în acest an, menționăm: Concursul Național de Poezie „Porni Luceafărul…” (Premiul III), Concursul Național de Poezie Religioasă Tânără „Light of Life” (Premiul I), Concursul Național de Literatură „Rezonanțe Udeștene” (Premiul III).
Concursul Național de Poezie „Panait Cerna” este organizat de Centrul Cultural „Jean Bart” Tulcea și a fost inițiat de poetul tulcean Olimpiu Vladimirov (1942-2017).
BOGDAN PASCAL
MARINA-ANDREEA DINCEA
Premiul „Panait Cerna”
Cămara lui Gulliver
cu nesăț ai umplut rafturile cămării
sânii puțin lăsați
în voia lor
se coc de timpuriu
într-o ladă cu unelte
de grădinărit
pomeții cu note fructate
se frăgezesc la căpătâiul
arbuștilor din ținutul lui Gulliver
piersica instigă buzele să se
hidrateze
înainte de expunerea la
soare
dogoarea ajunsă în pulpa cu care
ți-am
hrănit ambele mâini
s-a-ntins pe un șezlong
acolo unde greierii ne sorb
din priviri
Pe sub piele
prea multe nu sunt de spus
iubesc tacit cu capul
în nori până îmi pierd
echilibrul diminețile îmi intră
pe sub piele ca un bărbat
șarmant în
floarea vârstei îmi scriu
singură prelegerile cu
vin roșu înclin penița
mișcări mici dar sigure
prefer orașul când
se aruncă în noapte și
îmi ține de urât cu fiecare
adiere ce-mi taie
calea ca o
pisică neagră
Rătăcit printre cuvinte
te-a durut când am început să-mi
plimb
degetele prin viața ta ca și
cum m-aș juca
în nisipul umed construind o lume
mai bună iar noi să fim daruri
pentru zei personaje atipice care știu să
umple golul
cu bucăți rămase din noi
mi-e greu să-mi mai recunosc
corpul când
respirația ce îl traversa fără hartă s-
a rătăcit
printre cuvinte
Cerul de-acasă
un bilet all-inclusive spre
sunt o fire statornică
care nu-și găsește locul
numai imaginația mă poartă în
spații
exotice
pielea mea nu se lasă atinsă de
răsăritul mediteranean
preferă idilele apuse
prinse în cerneala albastră a
cerului
de-acasă
Săracă în umbră
subscriu
m-am frânt de la rădăcină
pământul dădea semne de
secetă
nicio șansă de rod
a trebuit să amân recoltarea
cu un sezon sau două
până ce gura pe care mi-ai
promis-o
avea să țâșnească din senin și
să-mi
acopere trupul contorsionat cu
aș vrea să-mi rumenesc frunzele
la soare
dar te-ai încolăcit în jurul lui și i-ai
schimbat
direcția și apoi
sunt săracă în umbră
n-ai vrea să-mi păstrezi un loc
la umbra ta
Din zbor
am isprăvit cerneala pe
liste de cumpărături și
rețete complicate
fără să iau în calcul
restul din călimară cu care
aș fi putut schimba lumea într-o
pasăre colibri prin
cuvinte de duzină
În-trecere
mă iau la întrecere cu umbra
pare să aibă un avantaj dar nu mă las
mai prejos fredonez cross my
heart
and hope to die
socotesc 200 m ca și cum ceasul și-
ar roti acele în sens invers
miza levitează în țesutul de lavandă
ora de vârf se lasă așteptată
la fel și motivația mea
Până la asfințit
să aprindem liniștea cu
o gură de vin spumant
și să ne avântăm în ape
învolburate
doar tu și cu mine
de la un capăt la celălalt
distanța nu mai pare atât de mare
barca ne ține pe amândoi
prima oprire va fi la
farul Virginiei Woolf
să stea de veghe până la asfințit
până ce gura o să se
deshidrateze
și o s-o caute în disperare
pe a ta
LANSARE DE CARTE
Apartenența românească a Dobrogei
în viziunea prof. dr. Sorin Mureșeanu
În contextul manifestărilor culturale dedicate aniversării a 145 de ani de la reunirea Dobrogei cu patria-mamă, România, sâmbătă, 11 noiembrie 2023, la Măcin, Casa de Cultură „Grigore Kiazim”, a găzduit lansarea unui volum a cărui tematică va prezenta, fără îndoială, un interes larg în rândurile publicului interesat.
Cu atât mai mult cu cât autorul nu este nimeni altul decât prof.dr. Sorin Mureșeanu, absolvent al Facultății de Istorie și Filozofie, secția Istorie a Universității „Al. I. Cuza” Iași, promoția 1976, teza de doctorat a domniei sale, sub coordonarea distinsului profesor univ. dr. Gheorghe Platon, intitulându-se „Dobrogea 1878-1914. Organizare socială și administrativă”.
„Dat fiind statutul profesional căruia m-am dedicat (ascendența paternă și maternă și-au pus amprenta ‒ tatăl meu a fost profesor de istorie la liceul din Măcin, mama, de asemenea, un „om al școlii” ca secretară a liceului), nu am putut realiza documentarea decât pe durata vacanțelor școlare, ceea ce explică în mare măsură trenarea finalizării tezei (1998). Susținerea publi- că a tezei de doctorat s-a realizat în amfiteatrul „A.D. Xenopol” al facultății ieșene la 29 ianuarie 1999, fiind apreciată unanim ca o contribuție originală în spațiul istoriografiei noastre consacrate Dobrogei”, își amintește prof. dr. Sorin Mureșeanu care, la ceas aniversar al Dobrogei, ne-a dăruit noul său volum pe teme de istorie dobrogeană, desigur.
Este vorba de volumul „România și reunirea Dobrogei. Reacții și implicații. 1878-1914”, Editura „Ex Ponto”, Constanța 2023, carte la a cărei lansare, ală- turi de profesorul Sorin Mureșeanu s-au aflat prieteni apropiați, reprezentanți ai municipalității și ai unităților de învățământ, un oaspete important fiind domnul Baear Chiazim, fost director al Casei de cultură.
„Cartea abordează într-o viziune nouă, integratoare momentul reunirii Dobrogei, am consacrat acest termen pentru restaurarea suveranității românești asupra Dobrogei, marcată de instaurarea autorității de stat la 14 Noiembrie 1878, pentru că este însuși termenul folosit în cuprinsul art. 46 al Tratatului de la Berlin, așadar de înșiși «artizanii» acestui document referențial pentru istoria relațiilor internaționale până la Primul Război Mondial. Mai mult, sintagma nu este întâmplătoare pentru înțelegerea «filosofiei» politice continentale pe care o exprimă, în legătură directă cu garanțiile de echilibru la Gurile Dunării și mandatul european reconfirmat de Puteri României, ca rațiune de existență a statului modern român. Integrată și nu alipită ca o anexă spațiului și istoriei naționale, istoria Dobrogei relevă conexiuni organice firești, naturale care au inspirat unor reputați geografi, istorici, caracterizări precum «prelungirea firească a ținuturilor carpatice», «polul maritim» al spațiului românesc, dar și concluzii mai largi și mai pertinente privind geopolitica, demografia istorică, interferențele cu geneza și emergența «chestiunii române». Aspecte precum «expansiunea naturală a neamului românesc» pe ambele maluri ale Dunării, orientarea economică, spirituală a Dobrogei spre spațiul românesc transda- nubian în ciuda stăpânirii otomane, imaginea «Daciei în miniatură» pe care o identifica Ion Ionescu de la Brad în periplul său dobrogean de la jumătatea sec. al XIX-lea, «simțământul național» mai puternic chiar decât la românii din Principate care-l frapa pe căuzașul pașoptist, proiectele românești, franceze de unire a Dobrogei cu Principatele în perioada anterioară reunirii, etc. își revelă conotațiile profunde, mult mai mult decât aparența unor efuziuni patriotice, altfel firești”, a explicat dr. Sorin Mureșeanu.
În ceea ce privește noutatea informațiilor și a manierei de abordare a cercetărilor efectuate pentru constituirea volumului lansat la Măcin autorul acestuia a precizat că:
„Noutatea cărții și interesul potențial al cititorilor țin și de reconstituirea «filmului» luării în posesie, a trasării frontierei sud-dobrogene care lăsa Româ- nia «complet în aer», creând doar «iluzia unei frontiere» (Georges Bibesco), reconstituirea pe baza unor documente inedite a «incidentului» Arab-Tabia, substraturile «chestiunii bulgare».
Pe de altă parte, reconstituirea operei de integrare a Dobrogei ca «Româ- nie transdanubiană», după expresia lui Mihail Kogălniceanu, în contextul mai larg al procesului de modernizare a României asimilat ca rațiune de existență a statului român în context european propune în premieră în istoriografia noastră concepția integrării simultane «cu două viteze» – una a Regatului român la standarde europene, cealaltă a Dobrogei ca parte inseparabilă a Regatului, purtând însă sechele istorice inerente. O «cheie» a înțelegerii acestei strategii și «developării» pașilor implementării sale într-o manieră mai pertinentă în raport cu contextul istoric este profunda reflecție a lui I.I.C. Brătianu, conform căreia între interesele de neam și cele ale Regatului, prioritate trebuie să aibă cele din urmă «pentru că Regatul este garanția esențială a existenței întregului neam, pentru că el constituie axa întregii dezvoltări a neamului».
Dincolo de noutatea abordărilor, de dislocarea unor «clișee» de percepție derivând din analiza trunchiată, doar juxtapusă și nu inclusă a Dobrogei în istoria națională, este de remarcat și noutatea unor surse documentare aduse în lumina cercetării”.
Îl felicităm pe domnul profesor dr. Sorin Mureșeanu pentru reușita lansării acestei cărți, dar, totodată îi aducem și mulțumirile noastre, ca dobrogeni, pentru volumul imens de muncă, întins peste ani, pentru aducerea ei la lumină, o carte care, așa cum consideră însuși autorul, constituie „un omagiu adus înaintașilor care au păstrat și durat în timp identitatea și apartenența românească a Dobrogei, în respectul multiculturalității sale, la ceasul aniversar al împlinirii a 145 de ani de la reunire”.
BOGDAN PASCAL