Prof.dr. CONSTANȚA CĂLINESCU ‒ Despre tătarii de azi și de ieri (Nuredin Ibram)
În toate scrierile (articole, studii și comunicări, volume, prefețe) Nuredin Ibram și-a particularizat stilul, astfel că orice cititor îi recunoștea identitatea remarcabilă, exprimarea de înaltă cotă valorică.
De data aceasta, profesorul Ibram editează 3 volume bine meșteșugite: Spiritualitatea tătară (Vol. 1-3 Iași, Editura StudIS, 2020-2021), sub egida Asociației de cultură tătară „Barsin Birsin” („Exiști, ești unic”), în care sunt adunate maxime și proverbe, expresii, ghicitori, povești moralizatoare, balade legende.
Se desprinde nostalgia mediului familial, perioada copilăriei, întâlnirile cu prietenii, activitățile culturale, sărbătorile, toate momentele existențiale în care s-a întâlnit cu producțiile populare ale comunității tătare. Autorul a consemnat textele auzite din dorința de a nu se pierde nimic din folclor, dar și de a trezi interesul generației tinere.
Cele trei volume sunt potrivit intitulate, ele chiar constituind esențe de spiritualitate islamică. Volumele nu sunt doar simple culegeri de folclor, ci, după cum declară autorul, „fac obiect de cercetare pentru literați, istorici, filologi, sociologi și filozofi ai culturii”.
Nuredin Ibram a încredințat tiparului incandescența trăirii unei nații. Iar el numește proverbele, zicalele, expresiile „diamante” ale gândirii umane, prin strălucirea sensurilor, prin reflectarea unui mod de viață.
Folclorul tătar are o individualitate proprie, este bogat în idei, original, limpede, cu simboluri rezistente.
Nuredin Ibram a demonstrat că limba, cultura și credința sunt repere fundamentale ale poporului tătar.
Cu forță impunătoare și cu tonalitate gravă se aduce și un omagiu ținutului dobrogean în care tătarii au trăit de veacuri, în bună înțelegere cu românii:
„Dobrogea, locul demnității și onoarei”; „Dobrogea – pământ ospitalier”; „Do- brogea – pământ sacru”.
Remarcabile sunt capitolele în care au fost distribuite producțiile populare culese, întrunind motive literare, istorice, viață religioasă, tradiții și obiceiuri.
Volumele reliefează o preocupare serioasă, documentată, sensibilă, pentru a readuce în atenția tuturor vremuri legendare. De multe ori a apelat și la alți autori, citând articole apărute în presa dobrogeană, dând astfel greutate matricei folclorice de unde veneau cântecele, datinile, baladele, truda țărănească. Este cazul „Însemnărilor despre tătarii din Pervelia”, apărute în „Analele Dobrogei” (1920, 1921) sau despre tătarii din Moșneni (1929) sub semnătura lui Ion Dumitrescu.
Autorul are viziunea unor bogății fabuloase ascunse în viața comunității tătare. După cum declară și într-una din prefețe „cultura tătarilor are ca temei o filozofie de viață practică bazată pe religiozitatea islamică, pe obiceiuri și tradiții venite din timpuri imemoriale”. Cele trei volume cuprind o arie pe teme menite să demonstreze durata neamului, rădăcinile din preistorie: cultul fami- liei, munca, moralitatea, întrajutorarea umană, iubirea, ospitalitatea.
Se cunoaște că Nuredin Ibram a depus o uriașă documentare în slujba seminției sale, altfel nu ar fi fost editate trei volume.
Volumul III este deosebit de interesant pentru că prezintă ceremonialuri de nuntă și de moarte, dar și peste 350 de ghicitori, expresii ale normelor de conduită.
Volumele au apărut sub o semnătură de prestigiu, a unui intelectual de renume, profesor universitar, filozof, autor a numeroase cărți de specialitate, de studii publice în reviste de cultură și buletine științifice în sesiuni naționale și internaționale, participând la emisiuni radio și televiziune, cu funcții de con- ducere în Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România. Este un cercetător asiduu, refugiindu-se în biblioteci și arhive pentru documentare. Pentru cititori el și-a redactat textele în limba tătară și în limba română, dar a întocmit și un glosar ca material de referință.
Este lăudabilă vocația autorului de a semnala amănunte din viața tătarilor printr-o originală modalitate creativă.
Cu rigoare documentară a notat și observațiile altor personalități care au surprins aspecte ale existenței etniei tătare: scriitorul Cristian Andersen, istoricul Nicolae Iorga, literatul Barbu Ștefănescu Delavrancea, Scriitorul Ion Adam. Și multe alte nume sunt cuprinse în capitolul „Addenda” sau în bibliografiile anexate.
Cele trei volume rămân în seria cărților de referință valoroase, în seria radiografiilor documentare bazate pe un imens suport de muncă, pe o ordo- nare științifică și exactă a materialului cules.