MARIANA POPESCU ‒ Compozitorul Dan Alexandru Bălan ‒ la ceas aniversar

În peisajul muzicii contemporane, compozitorul Dan Alexandru Bălan ocupă un loc special, îmbinând armonios calitatea de compozitor cu cea de pedagog (profesor univ.dr. la Facultatea de Teatru – Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L Caragiale” din București, la Departamentul Canto-Vorbire-Mișcare).

S-a născut în 22 decembrie 1953, într-un mediu artistic special: tatăl ‒ George Bălan, muzician, descendent a patru generații de muzicieni, con- ducător al unor mari ansambluri bucureștene: Ansamblul MAI, Ansamblul MFA, Ansamblul „Perinița”, iar mama – Margareta Bălan, balerină (discipolă a renumitei maestre – Floria Capsali), profesoară de balet la Liceul de Core- grafie și la Facultatea de Coregrafie din cadrul UNATC, autoarea unui tratat de balet unicat: Curs de dans istoric.

Contactul cu muzica începe de la o vârstă fragedă: la trei ani, ia primele lecții de pian (cu Aurel Bobescu), la cinci ani adăugându-se și lecțiile de vioară. Încă din copilărie, se simte atras de compoziție, primul premiu obținându-l în adolescență, ca elev al Liceului de Muzică „George Enescu”. Din păcate, în urma unui accident, a fost nevoit să întrerupă studiul viorii.

Ca student al Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București, la secția Compoziție (1972-1976), a studiat sub îndrumarea iluștrilor profesori: Dragoș Alexandrescu, Florin Eftimescu (teorie și solfegii), Alexandru Pașcanu, Ștefan Niculescu (armonie), Liviu Comes, Dinu Ciocan (contrapunct), Myriam Marbé și Tiberiu Olah (compoziție).

Dan Bălan a obținut burse de studii în renumite centre muzicale care aveau să-i prilejuiască contactul cu tendințele noi ale muzicii europene: Darm- stadt – Germania, Nice ‒ Franța, Centrul Pompidou ‒ Paris (bursă acordată de Yanis Xenakis).

Paleta sa componistică este de o mare varietate. Lucrările corale desti- nate copiilor ocupă un loc important în creația sa. La 18 ani este cooptat, în calitate de colaborator, al unor emisiuni de televiziune pentru copii, realizate de Tatiana Sireteanu, Ina Sterescu, Brădeanu.

Muzica pentru teatru de păpuși a devenit treptat o preocupare majoră, fiind stimulată de colaborarea cu regizorul Cristian Pepino și cu scenografa Cristina Pepino de la Teatrul „Țăndărică” din București, compozitorul creând un număr impresionant de lucrări dedicate copiilor și adulților (Candid ‒ după Voltaire), Migrranți.

O relație specială a avut-o cu Teatrul de Păpuși „Căluțul de mare” din Constanța. În perioada 2004-2016, au fost montate 12 piese pe muzică de Dan Bălan, introduse în repertoriile permanente: „Colaborarea mea cu Teatrul de păpuși Căluțul de mare din Constanța, a însemnat o etapă importantă în activitatea mea de compozitor. Aici am găsit o echipă excelentă de actori (mulți ani, cred că era cea mai bună echipă din țară), o organizare minunată, un public cald, doritor de spectacole (nu-mi aduc aminte ca la spectacolele de aici să nu fi fost sala arhiplină de copii și părinți). Aici, felicit din suflet pe vechiul director prof. univ. dr. Vasile Gherghilescu care, de-a lungul multor ani de diriguire a acestui teatru, s-a zbătut să facă o educație prin teatru copiilor și tinerilor, aducând în scenă un repertoriu bogat și totodată variat stilistic. M-am bucurat în acest timp, de colaborarea cu mai mulți regizori, ceea ce m-a obligat pe mine să abordez în creația muzicală pentru scenă – o varie- tate de stiluri, ce s-au concretizat în muzici care cred că au plăcut micilor și marilor spectatori”.

Compozitorul avea să declare că pentru teatrul de păpuși a compus „multă muzică veselă, multă muzică grotescă; cel puțin pentru copii… dacă nu este alertă, muzica poate să distrugă spectacolul”.

Datorită mamei sale, avea să se familiarizeze din copilărie cu arta bale- tului, ceea ce l-a stimulat în a compune muzică de balet: în 1977 ‒ Războiul de Independență, pe un libret aparținând lui Vasile Marcu și Bogdan Căuș (premieră la Opera Română); în 1981 – În amintire, poem coregrafic, libretul și coregrafia Alexa Mezincescu (premieră la Opera Română din București).

Compune creații de muzică vocal-simfonică: Stare de veghe, cantată pen- tru 2 coruri, orchestră simfonică şi bandă magnetică, versuri Petre Ghelmez; muzică simfonică: Mişcare simfonică; muzică de film: Ecou vizual, regia Mihai Popescu, Paşi sub ploaie, regia George Buşecan, Stejarul, regia George Buşecan, Mail Life, regia Theodor Barna, Negustorul, după nuvela 12 mii de capete de vită de Mircea Eliade, Scufiţa Roşie cu trei iezi, film de televiziune pentru copii, regia Bogdan Ghiţulescu, Statueta cu bucluc, film de televiziune pentru copii, regia Bogdan Ghiţulescu.

În ultima perioadă, muzica de cameră ocupă un loc important în creația sa. Compune lieduri interpretate de soprana Bianca Manoleanu și pianistul Remus Manoleanu, soprana Claudia Codreanu și pianista Diana Vodă- Dembinschi la importante evenimente: Festivalul Meridian, Festivalul Muzicii Contemporane Liviu Dănceanu ‒ Bacău, în recitalurile de la Casa „Lipatti”, la Festivalul „George Enescu”: Evenimente – Trei lieduri pentru soprană și pian pe versuri de Petre Ghelmez, Imagini ‒ Două lieduri pentru soprană și pian pe versuri de Charles d’Orleans, Clipe ‒ Trei lieduri pentru soprana și pian pe versuri de Otilia Cazimir, o mică scenetă muzicală – pentru soprană și pian pe versuri de Charles d’ Orleans, Trei romanțe pentru soprană și pian, pe versuri de Nicolae Minulescu; Croquis, (suită pentru pian), Secvențe coregrafice (piesă pentru oboi, violoncel, pian, percuție și mediu electronic), Bagatele pentru suflători, Time after Time (pentru oboi, clarinet și percuție), Clepsidra – pentru două violoncele, pian, percuție.

În cadrul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, al cărui membru este din anul 1976, deține funcția de Secretar al Subsecției Didactice, aducând o contribuție importantă în stimularea creațiilor muzicale pentru elevi, pornind de la convingerea că muzica trebuie să aibă un loc important în educația elevilor. Din 2018, este Membru în Consiliul Director al U.C.M.R.

Dan Bălan s-a implicat și în activitatea de cercetare: Dicționarul Teatrului de Păpuși și Marionete și Animație din România (coautor), Mitul românesc și universal în teatrul liric din România, Arta muzicii ‒ de la creație la educație, Dascăli de ieri și de azi, Păpușari, regizori, profesori.

Activitatea sa muzicală a primit recunoaștere pe plan internațional și național: Prix d’Excellence la Concursul Internațional UNIATEC de la Mos- cova (1976), Premiul I la Concursul Internațional de Muzică de Cameră de la Klingenthal – Germania (1981), numeroase premii naționale.

Dan Bălan definește sugestiv muzica pe care o slujește cu patimă:

„această artă aerată, înseamnă visare, descătușare frenetică a fanteziei și suspendare a realității, tot atât de adevărat este faptul că ea are un caracter social ancorat într-o realitate imposibil de ignorat”.

Legat de concepția care domină creația sa, compozitorul mărturisește: „în general îmi place ca muzica mea să aibă amprenta muzicii noastre, fără să fiu naționalist, dar să miroasă a muzică românească și mă refer la filonul folcloric”.

Împlinirea a 70 de ani, înseamnă și un moment de bilanț pentru un com- pozitor care este o prezență permanentă în evenimentele muzicale repre- zentative, fiind prototipul muzicianului cu viziune largă care se manifestă cu modestie și respect pentru semenii săi.