Simfonia a 14‑a. Catalog NNKVD 202234

– ediție nouă –

 

I. Allegro moderato

M‑au trezit avioanele.

Nu erau de hârtie

precum odinioară, în parc

la Geamie

 

Deasupra noastră

văzduh cu pictograme și rune,

în alfabet ebraic, etrust, hitit

ca valurile mării neptune

 

Răsunau

litanii

coruri antice

oratorii

cantate

madrigale

libații ale amazoanelor

 

Trei vise am avut.

Legănat de fregata natală

văzui în adâncuri

șarpele Glykon –

se înălța în apele ostrovului

ca o turlă de bazilică bizantină

cu bot de miel

 

Hartă veche

părea inima mea

străpunsă de halebarde –

abia își mai aducea aminte

de mine

rătăcitor prin ținuturi lombarde

 

II. Andante

Îngerul

a sunat din trâmbița de argint

 

Primul vis:

savuram mireasma foii de dafin –

semn de carte

între pământ și cer,

într‑un poem de Apollinaire

 

Mesajul angelic

îmi aminti de Chemarea

primită de Tatăl meu,

în luna iulie 1943:

Preotul Ștefan Vasiliu

este detașat, cel puțin 6 luni

misionar în Transnistria.

Ordin de prezentare.

La Est de Edenul meu,

în România de Est

 

Cod portocaliu

de grindină cu avioane

într‑o noapte, olandă

într‑un lan cu lavandă

 

Fără escale,

precum Socrate

în vetustele sale sandale,

m‑am prezentat pentru Sinedriu.

Candriu,

am fost citat

pe lista lui Vladimir Putin.

Fui confundat cu Evgheni Evtușenko?

Cu Eugen Cioclea? Sau cu Lucian de ValeaLU?

 

Brusc, apăru în față‑mi

un tanc

împodobit cu manuscrise de camuflaj.

Eram la Soroca sau în preacucernicul Blaj?

 

Am scos din desagă

masivul tom de istorie literară,                                                                                      

semnat de camaradul de arme

Iohannis Holbanibus –

am așezat impunătorul op

în fața matahalei‑tanc‑dinozaur.

Mitralierele amuțiră.

Părea că Orfeu

își acorda din nou

inefabila liră

 

Prin văzduh

zburdau roiuri de litere

sintagme, versete.

Întreaga urbe se legăna

verticală umbră de chiparos

pe colina Asissi –

se desfăta

precum o meduză

într‑o noapte chopiniană, lăuză

 

Piața (Roșie? Portocalie? Galbenă?)

devenise o imensă Carte

în formă de cruce:

spre Est, spre Beijing și Pădurea Împietrită;

spre Vest, spre Lisabona și monastirea Jeronimos;

spre Nord, spre Oslo și Fiordul Vechi;

spre Sud, spre Fâșia Gaza

 

Mă trezi din reverie

muzica de geampara

de pe strada istorică Vodă Cuza

 

III. Menuetto

În loc de blindate,

defilau cărți

 

Al doilea vis –

eram în Chișinău

flancat de clădiri vetuste

(evreiești, armenești, poloneze,

austriece, rusești, tătărăști…)

 

De după un platan

cu epidermă canadiană

se ivi Poetul:

– Sunt Pușkin,

se recomandă într‑o impecabilă

limbă rusă țaristă.

Exilat și Domnia Ta?

 

La un pas de noi, Odesa

și Crimeea, frumoasa Calipso –

Anno Domini 1814?

 

Flacăra unui chibrit suedez

premiat cu Nobel

făcu explozie

în întunericul visului meu

 

Mă trezii

în sunet de alămuri orientale –

îngerul

înota, ludic,

în vetusta mea călimară,

pecenego‑cumano‑avară

 

IV. Allegro molto

O visai pe Mama,

presbitera Elisabeta.

Visam mamele poeților morți

 

Mă visai caiet studențesc

în sacoșele copiilor mei.

Mă visai vorbind fluent

germana lui Goethe

chineza lui Confucius

franceza lui Villon

greaca lui Elytis

italiana lui Dante

româna junimistului Ion Creangă

 

Nistrul curgea în Mureș,

Oltul în Tibru

Yangtze în Sena

Brahmaputra în Amazon

Nilul în Dâmbovița

 

Florile de soc

semănau cu notele Simfoniei a 14‑a,

ne încântau fețele triste și pontice